Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate
Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »
Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”
Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »
DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi
Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »
Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
Rusia încearcă să arunce în aer şi Balcanii
Este posibil ca Rusia să-şi extindă confruntarea cu Occidentul făcând presiuni asupra Serbiei să submineze independenţa Kosovo şi a altor state din Balcanii de Vest, au avertizat liderii regionali, scrie The Guardian.
Liderii din Balcanii de Vest au cerut, de asemenea, UE şi NATO să accelereze abordarea cererilor de aderare ale ţărilor lor şi să consolideze apărarea împotriva interferenţei Rusiei. Prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, a avertizat că „este în interesul Federaţiei Ruse să aibă noi fronturi de luptă pentru că nu vrea să se întoarcă la pace”.
Preşedintele Kosovoi, Vjosa Osmani, a prezis că „Rusia, prin destabilizarea Balcanilor de Vest, va căuta să destabilizaze întreaga Europă” şi a spus că Moscova foloseşte Serbia pentru a pune în pericol valorile democratice. Vulnerabilitatea Bosniei Šefik Džaferović, membrul bosniac (musulman bosniac) al preşedinţiei tripartite a Bosniei-Herţegovinei, a avertizat că ţara sa este deosebit de vulnerabilă la amestecul Rusiei, întrucât Milorad Dodik, membrul sârb al preşedinţiei care are legături strânse cu Kremlinul, ameninţă să se retragă .
Retragerea sârbilor bosniaci din armata naţională, sistemul judiciar şi sistemul fiscal, anulează de fapt, tratatul de pace de la Dayton care a pus capăt războiului în 1995. „Dodik încearcă să profite de faptul că atenţia Occidentului este concentrată asupra Ucrainei”, a spus Džaferović pentru The Guardian. „El este încurajat în comportamentul său de Rusia, care este mereu dornică să arate că poate destabiliza partea slabă a UE şi a NATO. Guvernele occidentale ar trebui să ia în considerare acest lucru mult mai în serios şi să se implice mai activ şi mai puternic în Bosnia-Herţegovina şi în întreaga regiune.” „Sunt zile negre pentru Europa şi pentru întreaga lume. Asistăm la ceva oribil. Am văzut o groază similară aici, în Bosnia-Herţegovina, în anii 1990”, a spus Džaferović.
Osmani a avertizat: „Este probabil ca Rusia să folosească fie ţările baltice, fie Balcanii de vest – sau ambele – pentru a ridica tensiunile şi a extinde criza la nivel internaţional”. „Mă tem că, cu cât războiul durează mai mult în Ucraina, cu atât sunt mai mari şansele de răspândire în Balcanii de Vest. Şi asta pentru că este în interesul Federaţiei Ruse să aibă noi câmpuri de luptă,” a completat Kurti.
Kosovo vrea sub umbrela NATO „Putin încă consideră că intervenţia NATO în Kosovo este cel mai important eveniment internaţional recent,” a spus Kurti. „El vrea ca statul Kosovo să eşueze pentru a arăta că succesul NATO a fost temporar, la fel ca în Irak şi Afganistan”. Kosovo, Albania, Macedonia de Nord şi Muntenegru şi -au dublat toate apelurile pentru a se face progrese serioase în ceea ce priveşte cererile blocate de aderare la NATO şi UE.
