Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate
Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »
Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”
Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »
DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi
Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »
Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
Primele semne că occidentul și SUA încep să se sature de pretențiile lui Zelenski
Responsabilitatea pentru incidentul din Polonia, unde doi oameni au murit după explozia unei rachete rătăcite lansate în războiul Rusiei cu Ucraina, rămâne încă să fie stabilită, dar modul în care ţările au reacţionat la acest eveniment, înainte ca faptele să fie pe deplin cunoscute, a fost revelator pentru noua realitate ce s-a impus după invazia din 24 februarie, comentează James Landale, corespondent diplomatic al BBC, citat de news.ro.
Ucraina s-a grăbit să dea vina pe Rusia. Preşedintele Zelenski a spus că este „un atac cu rachete ruseşti asupra securităţii colective” şi, ca atare, „o escaladare foarte semnificativă”. Ministrul de externe Dmitro Kuleba a declarat că a sugera că rachetele făceau parte din arsenalul apărării aeriene ucrainene ţine de „teoriile conspiraţiei” şi de propaganda rusă. Numai că aceste afirmaţii despre Rusia au părut ulterior să fie nefondate.
Acest tip de retorică începe să epuizeze răbdarea unor diplomaţi occidentali. Aceştia se tem că limbajul şi cererile uneori exagerate ale Kievului riscă să contribuie la aşa-numita „oboseală” în rândul aliaţilor în legătură cu Ucraina.
Statele baltice, aflate în prima linie a frontului cu Rusia, au invocat rapid apărarea colectivă a NATO. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat pe Twitter: „Fiecare centimetru din teritoriul NATO trebuie apărat!”
Alţii au spus că incidentul demonstrează necesitatea unui sprijin militar şi mai mare pentru Ucraina. Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a sugerat că NATO ar putea oferi mai multă apărare aeriană pentru Polonia şi pentru „o parte din teritoriul Ucrainei”.
Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, a spus că Occidentul ar trebui să acorde Ucrainei mai mult sprijin militar, umanitar şi financiar. În schimb, răspunsul iniţial al Statelor Unite şi al altor ţări occidentale a fost un apel la calm şi la răbdare pentru a aştepta să se stabilească faptele. A existat o dorinţă clară de a se evita orice escaladare ce ar putea implica un răspuns militar colectiv al NATO. Oficialii americani au fost printre primii care au sugerat că rachetele făceau parte din apărarea aeriană ucraineană.
Ceea ce arată acest incident este că în război se mai întâmplă şi greşeli. Unele sistemele de rachete folosite sunt vechi. Având în vedere amploarea atacurilor cu rachete, este poate surprinzător că aşa ceva nu s-a mai întâmplat până acum. Dar evenimentele din ultimele 24 de ore sugerează şi că, dacă războiul s-ar extinde în mod substanţial spre teritoriul NATO, răspunsul s-ar putea să nu mai fie atât de uniform şi solidar pe cât s-ar aştepta unii, conchide analistul BBC.
