Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate
Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »
Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”
Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »
DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi
Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »
Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
Klaus Iohannis este acuzat că prin insistența sa de a ajunge șeful NATO face jocurile Rusiei
Klaus Iohannis i-a invitat la consultări pe prim-miniștrii din Belgia, Ungaria și Croația sub pretextul consultărilor pentru Agenda Strategică a UE 2024-2029. La dezbatere a luat parte și președintele Uniunii Europene, Charles Michel, care a refuzat să facă orice declarație despre șansele președintelui român în competiția pentru șefia NATO.
Totuși, în spatele, discuțiilor despre prioritățile viitorului ciclu electoral european au avut loc și tatonări legate de candidatura lui Klaus Iohannis pentru fotoliul de secretar general al NATO. Dacă nu ar fi fost o miză atât de importantă e greu de crezut că premierul ungar, Viktor Orban ar fi venit în România. El vrea să știe, însă, ce poate oferi Bucureștiul în schimbul susținerii lui Klaus Iohannis. Pe masă sunt mai multe opțiuni, de la tradiționalele investiții pe care Budapesta vrea să le continue în Ardeal până la susținerea de care are nevoie Ungaria la Bruxelles. Prețul pe care îl va plăti România pentru a urca în barca lui Viktor Orban s-ar putea să nu fie decontabil imediat, dar nicio datorie nu rămâne neplătită în asemenea cazuri.
Cu toate că publicații importante din zona euro-atlantică au scris despre lipsa de șanse a președintelui Klaus Iohannis la prima poziție din NATO, șeful statului a declarat ieri tranșant că nu intenționează nici să se retragă din cursă, nici să negocieze altceva: „Mă concentrez pe NATO” și „consider că șansele mele sunt rezonabile” a subliniat Klaus Iohannis.
După ce s-a terminat cina de lucru de la Cotroceni a celor trei premieri est-europeni, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto a precizat că Ungaria susţine zona estică a NATO şi speră că „acest lucru se va reflecta şi în persoana viitorului secretar general”. Ministrul ungar de externe înțelege că „o parte semnificativă a membrilor NATO îl sprijină pe premierul olandez în exerciţiu Mark Rutte”, dar oficialul de la Budapesta a adăugat că „Ungaria nu va urma acest exemplu, fiindcă NATO este o alianţă de apărare în care liderii trebuie să aibă încredere la cel mai înalt nivel”, iar maghiarii, „nu pot avea încredere” în cineva care „a vorbit anterior despre îngenuncherea Ungariei”. Peter Szijjarto consideră că intrarea lui Klaus Iohannis în joc a creat „o nouă situație”, iar Ungaria se bucură să vadă un candidat din Europa Centrală pentru că „principala provocare de securitate vine din această direcţie”.
