Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate

Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »

Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”

Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »

DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi

Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »

Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului

Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »

Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota

Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »

 

România poate pierde 9 miliarde de euro fără o gestionare adecvată a ariilor protejate

delta

Pierderile economiei româneşti rezultate din gestionarea inadecvată a ariilor naturale protejate pot ajunge la 9 miliarde de euro, în următorii 25 de ani, relevă un raport recent privind sustenabilitatea financiară în sistemul de arii protejate, prezentat, marţi, de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare UNDP, informează Agerpres.

Conform studiului, la nivelul celor 22 de arii protejate incluse în proiectul finanţat din Fondul Global de Mediu, şi care însumează o suprafaţă totală de aproximativ un milion de hectare, a fost prevăzută în 2010 o alocare de 20,1 milioane lei pentru nevoile corespunzătoare nivelului de bază de administrare a acestor zone, iar 57% (11,4 milioane lei) au însemnat cheltuieli pentru implementarea planurilor de management.
‘Evaluarea serviciilor ecosistemelor naturale realizată în cadrul proiectului UNDP-GEF, implementat în parteneriat cu Romsilva, constituie o premieră în România, făcându-se o estimare a beneficiilor pe care le aduc serviciile ecosistemelor naturale din cinci parcuri naturale şi naţionale gestionate de Romsilva pe sectoare de activitate economică (…) Dorim, astfel, să punem la dispoziţia partenerilor noştri din Guvern un instrument de lucru util care fundamentează necesitate dezvoltării unor mecanisme de plată pentru serviciile ecosistemelor naturale, mecanisme propuse în cadrul amendamentelor legislative dezvoltate în cadrul proiectului’, a afirmat Monica Moldovan, director de programe în cadrul UNDP România.
Asigurarea finanţării ariilor naturale protejate la nivelul oprim calculat ar conduce pe viitor la venituri estimate la circa 29 de euro pentru fiecare un euro investit, se menţionează în Raport.
Studiul prezentat marţi reprezintă o componentă a proiectului ‘Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a reţelei de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi’, finanţat prin GEF şi implementat de UNDP şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.
Valoarea proiectului, ce este implementat pe durata a patru ani (2010 – 2014), se ridică la 1.030.000 dolari, din care: 950.000 de dolari reprezintă alocare din partea GEF, 20.000 de dolari contribuţie UNDP, iar alţi 50.000 de dolari proveniţi din partea World Wide Fund for Nature /WWF/ şi Romsilva.
Cercetarea a luat în considerare cinci parcuri naturale-pilot din Munţii Carpaţi: Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naţional Vânători-Neamţ.
Din datelor Romsilva reiese faptul că, în România, la ora actuală, există 29 de parcuri naturale protejate de mari dimensiuni, cu excepţia siturilor Natura 2000, din care 13 parcuri naţionale şi 15 parcuri naturale, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi peste 960 de alte arii protejate de dimensiuni mai mici, toate acestea cumulând 7,2% din teritoriul ţării.