Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate

Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »

Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”

Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »

DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi

Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »

Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului

Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »

Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota

Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »

 

Năstase acuză aroganța SUA: gafele de protocol comise de americani în relația cu România

1-nastase

Fostul premier și fost ministru de Externe, Adrian Năstase, susține, într-o postare pe blogul personal, că este de acord cu Gyorgy Frunda și acuză, la rându-i, o anumită aroganță a SUA în relația cu România. Adrian Năstase susține că o chemare a șefilor justiției din România direct la ambasada SUA reprezintă o greșeală gravă de protocol. Fostul premierul consideră că SUA ar trebui să-și trimită de urgență un nou ambasador la București, aceasta fiind o ”nevoie stringentă”. 

”Este evident că Europa nu face parte, în momentul de față, din  prioritățile americane, autoritățile de la Washington fiind preocupate,  în primul rând, de Orientul Mijlociu, de Asia și de Rusia. În aceste  condiții, nici dosarul României, pentru moment, nu poate fi în topul  intereselor strategice americane (cu excepția unor aspecte legate de  lupta antiterorism sau de retragerea trupelor americane din Afganistan;  după înțelegerea de la Geneva cu Iranul, s-ar putea să existe și o altă  abordare în privința instalațiilor anti-rachetă de la Deveselu). Sigur,  în funcțiile de evoluțiile din zona noastră, s-ar putea să apară noi  rațiuni pentru activarea acestor relații. Deocamdată, vedem că Europa  este mai curând vizitată de vicepreședintele american și nu de  președinte iar România este vizitată de un asistent al secretarului de  stat și nu de către Secretarul de stat american, care a fost însă,  recent, la Chișinău.

Este neplăcut și faptul că, după mai bine de un an, Statele Unite nu au numit încă un ambasador la București. În aceste condiții, gestionarea curentă a relațiilor bilaterale, la  nivel sub-strategic, este realizată de persoane de nivel 3 și 4, la  Washington, pe o componentă care se bazează, într-o anumită măsură, pe  opțiuni subiective, pe contacte sporadice (inclusiv din vina  autorităților române).
Așa se explică unele din gafele de comunicare, accelerate încă din perioada mandatului ambasadorului Gittenstein.
Voi menționa doar două dintre cele mai recente:

1. “Convocarea intempestivă” a președintelui CSM, judecătorul Adrian  Bordea și a ministrului de justiție Robert Cazanciuc, pentru consultări,  la Ambasada americană. Dacă dorea unele informații, însărcinatul cu afaceri a.i. la București putea să meargă el la sediul celor două  instituții pentru a le obține. Așa însă, practic, cei doi demnitari au  mers pe teritoriu american (în ambasadă), dând impresia că sunt  chemați la ordine. În plus, cei doi reprezintă două puteri distincte ale statului – justiția și guvernul, care, nu-i așa, ar trebui să fie  separate. Această “convocare” vine după comunicatul dat anterior  “intempestiv” de către ambasadă, în legătură cu două proiecte de legi în dezbaterea Parlamentului. Ori, regulile Convenției de la Viena privind  relațiile diplomatice sunt valabile și pentru ambasada americană de la  București. Dacă existau îngrijorări, ele trebuiau prezentate direct la MAE, la guvern sau la Parlament și nu lansate public, interferând cu viața politică românească.

2. Al doilea element nepotrivit de comunicare publică îl reprezintă  introducerea în comunicatul referitor la vizita doamnei Victoria Nuland, în temele de discuție, a problematicii statului de drept în România.  Comunicatul a fost propus, evident, de către staff. El a fost nefericit, pentru că a generat o ambianță tensionată, cu efecte asupra  discuțiilor, dând senzația că adjunctul secretarului de stat vine la  București pentru a trage de urechi autoritățile.

Rostul diplomației este, în principal, acela de a clarifica semnele de întrebare prin convorbiri confidențiale.
Este posibil ca acest element în comunicatul de presă să fi fost introdus la propunerea ambasadei de la București.

Am urmărit conferința de presă a doamnei Nuland, de la Ambasada  americană, la sfârșitul vizitei. A făcut exclusiv comentarii legate de  “statul de drept” din România (cu exepția răspunsului la o întrebare  despre Republica Moldova).

S-au comentat afirmațiile domnului György Frunda în legătură cu  aceste aspecte. Eu sunt de acord cu ceea ce a spus. Domnul Frunda a  atras atenția asupra unor aspecte care țin de protocol, reguli și, în  definitiv, de demnitate.

Cei care l-au criticat, sugerând politica “ciocu mic” par a fi recitit, de curând, fabula cu “licuriciul cel mare”. În final, subliniez că relația cu Statele Unite este o relație  fundamentală pentru România dar că ea trebuie să se bazeze pe respect,  pe reciprocitate și pe dialog. Mai cred că numirea unui nou ambasador american la București este o necesitate stringentă”, spune Nastase pe blogul personal citat de pesurse.ro.

“Concluzia mea, la acest moment, este aceea că dincolo de legăturile  între serviciile de informații legate de lupta antiteroristă și de  colaborarea politico-militară, legată de scutul antirachetă și de baza  de la Kogâlniceanu, nu există elemente substanțiale de conținut, în  prezent pentru relațiile bilaterale. Consecința este aceea că se  recurge, din nou, la demagogia “condiționalităților democratice”,  încercându-se introducerea pe agenda bilaterală exclusiv a unor teme de  politică internă din România, cum s-a mai întâmplat și în alte perioade.

Cred că ar fi extrem de util pentru politica externă românească să  ofere teme importante pentru dinamizarea relațiilor româno-americane,  ieșind din pozițiile defensive și amplificând dialogul bilateral la  Washington, pentru că cel de la București pare a fi virusat”, susține Năstase, pe blogul personal.