A fost semnat contractul – Ambulatoriul Spitalului Filantropia din Craiova se reabilitează cu 11,134 milioane lei printr-un proiect POR

Clădirea ambulatoriului Spitalului Filantropia din Craiova va fi reabilitată printr-un proiect de 11,134 milioane de lei pentru care conducerea primăriei vezi tot »

Dăncilă, vești uriașe pentru medici: Guvernul are în vedere construcţia de noi spitale, pe lângă creşterea salariilor

Guvernul are în vedere construcţia de noi spitale şi dotarea lor cu aparatura necesară, pe lângă creşterile salariale decise pentru vezi tot »

Liviu Dragnea anunță modificarea OUG114: ‘Domnilor primari, doar să mergeți la București, luați banii și faceți aceste depozite’

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a adeclarat, vineri, că joi a vorbit cu Guvernul pentru ca săptămâna viitoare OUG 114 să vezi tot »

Liviu Dragnea, vești bune pentru studenți – ar putea primi subvenție pentru transportul aerian intern

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat vineri, în timpul întâlnirii cu social-democrații din Topoloveni, că i se pare o idee vezi tot »

Liviu Dragnea, în Dolj: Sisteme fotovoltaice pentru irigații, puse la dispoziție fermierilor. Stațiunile de cercetare, în atenția permanentă a guvernului

Președintele Partidului Social Democrat, Liviu Drangea, a mers, joi, în județul Dolj, pentru a vizita primul sistem fotovoltaic pentru irigații vezi tot »

 

CCR, verdict în scandalul protocoalelor: Sunt în afara ordinii constituționale. SRI nu are atribuții judiciare

ccr

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituționale și au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

“Constatăm că Serviciul Român de Informații nu poate avea atribuții judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, astfel că nu poate exercita acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii, și implicit nu poate strânge și administra probe referitoare la o cauză penală”, se arată în motivarea Curții Constituționale, cu privire la încheierea protocoalelor secrete din 2009 și 2016.

Sursa citată arată că analizând conținutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 și Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acțiune” și ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condițiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii amenințărilor securității naționale, ci vizează și combaterea ”infracțiunilor grave”, depășesc cadrul legal, în condițiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.

“Serviciul Român de Informații nefiind un astfel de furnizor, înseamnă că suportul tehnic acordat excedează cadrului legal stabilit prin normele Codului de procedură penală. (…) Curtea, în această fază a analizei sale,constată că problema principală dedusă judecăţii sale vizează faptul că Ministerul Public şi-a asumat rolul de legiuitor, adăugând la lege, prin conţinutul „protocoalelor de colaborare”. În aceste condiţii, Curtea este chemată să aprecieze asupra efectelor sistemice produse de protocoalele respective asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale, din moment ce se impută faptul că au fost obţinute mijloace de probă cu încălcarea repartizării constituţionale a competenţelor. Astfel, atât în raport cu Parlamentul, cât şi în raport cu Înalta Curte de Casație și Justiție şi celelalte instanţe judecătoreşti, conflictul are natură constituţională, susţinându-se şi imputându-se Ministerului Public faptul că s-a subrogat legiuitorului şi a emis un act legislativ simulat, ceea ce a dus la situaţia în care justiţia să fie înfăptuită pe baza unui asemenea act. Toate acestea pun în discuţie dezvoltarea unei paradigme juridice, care coroborată cu ineficienţa sau lipsa unui mecanism instituţional autoreglator, indică relevanţa constituţională a litigiului, ceea ce angajează, astfel, competenţa Curţii Constituţionale”, se arată în motivare.

“În măsura în care misiunea reglării sistemului constituţional revine în exclusivitate în sarcina justiţiabilului, care este pus, astfel, în situaţia de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăţilor sale în contra unei paradigme juridice neconstituţionale, dar instituţionalizate de peste 9 ani”, mai transmite sursa citată.

Curtea reţine că, începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informaţii să exercite atribuţii de cercetare penală în orice domeniu. “Or, acest aspect duce la încălcarea art.1 alin.(4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi art.61 alin.(1) din Constituţie cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării”.

În motivare se precizează că prin prevederi, se nesocotește competența Parlamentului, diminuează rolul procurorului în cadrul procesului penal şi sporesc rolul serviciilor secrete în cadrul acestuia. “Prin diminuarea garanţiilor asociate acestora în sensul că activitatea de obţinere a probelor o poate realiza un serviciu de informaţii care nu are calitatea de organ de cercetare penală special. Toate aceste încălcări ale Constituţiei atrag aplicarea sancţiunii plasării întregului protocol în afara ordinii constituţionale”.

Motivarea integrală aici: https://ccr.ro/files/products/Decizia_nr.26_din_2019+opinii_1.pdf

CCR a admis,în 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.