Primarul Capitalei Gabriela Firea, operată de urgență

Primarul General Gabriela Firea a fost supusă, în cursul nopții trecute, unei intervenții chirurgicale pentru remedierea unei afecțiuni a aparatului vezi tot »

Klaus Iohannis ‘drege busuiocul’ după gafa cu moldovenii: ‘Am spus că suntem națiuni diferite, nu popoare diferite. Sunt sigur’

Președintele Klaus Iohannis a declarat recent, referindu-se la posibilitatea unirii României cu Republica Moldova, că „atunci când ambele popoare vor hotărî că vor vezi tot »

Premierul Viorica Dăncilă pleacă în SUA

Prim-ministrul Viorica Dăncilă va întreprinde o vizită în Statele Unite ale Americii în perioada 23-26 martie 2019 pentru a participa vezi tot »

Un europarlamentar PSD îl nimicește pe Iohannis: E decis să calce Constituţia în picioare, participând la acţiunile electorale ale PNL

Eurodeputatul PSD Claudia Țapardel a afirmat vineri că preşedintele Klaus Iohannis ”e decis să calce Constituţia în picioare”, pentru că vezi tot »

Liviu Dragnea a ieșit din spital – Ce a făcut liderul PSD imediat după externare

Secretarul general al PSD Codrin Ștefănescu a declarat, pentru Mediafax, că Liviu Dragnea s-a externat din spital, deși, susține el, vezi tot »

 

CCR, verdict în scandalul protocoalelor: Sunt în afara ordinii constituționale. SRI nu are atribuții judiciare

ccr

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituționale și au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.

“Constatăm că Serviciul Român de Informații nu poate avea atribuții judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, astfel că nu poate exercita acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii, și implicit nu poate strânge și administra probe referitoare la o cauză penală”, se arată în motivarea Curții Constituționale, cu privire la încheierea protocoalelor secrete din 2009 și 2016.

Sursa citată arată că analizând conținutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 și Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, ”planurile comune de acțiune” și ”echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condițiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii amenințărilor securității naționale, ci vizează și combaterea ”infracțiunilor grave”, depășesc cadrul legal, în condițiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.

“Serviciul Român de Informații nefiind un astfel de furnizor, înseamnă că suportul tehnic acordat excedează cadrului legal stabilit prin normele Codului de procedură penală. (…) Curtea, în această fază a analizei sale,constată că problema principală dedusă judecăţii sale vizează faptul că Ministerul Public şi-a asumat rolul de legiuitor, adăugând la lege, prin conţinutul „protocoalelor de colaborare”. În aceste condiţii, Curtea este chemată să aprecieze asupra efectelor sistemice produse de protocoalele respective asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale, din moment ce se impută faptul că au fost obţinute mijloace de probă cu încălcarea repartizării constituţionale a competenţelor. Astfel, atât în raport cu Parlamentul, cât şi în raport cu Înalta Curte de Casație și Justiție şi celelalte instanţe judecătoreşti, conflictul are natură constituţională, susţinându-se şi imputându-se Ministerului Public faptul că s-a subrogat legiuitorului şi a emis un act legislativ simulat, ceea ce a dus la situaţia în care justiţia să fie înfăptuită pe baza unui asemenea act. Toate acestea pun în discuţie dezvoltarea unei paradigme juridice, care coroborată cu ineficienţa sau lipsa unui mecanism instituţional autoreglator, indică relevanţa constituţională a litigiului, ceea ce angajează, astfel, competenţa Curţii Constituţionale”, se arată în motivare.

“În măsura în care misiunea reglării sistemului constituţional revine în exclusivitate în sarcina justiţiabilului, care este pus, astfel, în situaţia de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăţilor sale în contra unei paradigme juridice neconstituţionale, dar instituţionalizate de peste 9 ani”, mai transmite sursa citată.

Curtea reţine că, începând cu anul 2009, s-au creat premisele normative pentru ca Serviciul Român de Informaţii să exercite atribuţii de cercetare penală în orice domeniu. “Or, acest aspect duce la încălcarea art.1 alin.(4) privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi art.61 alin.(1) din Constituţie cu privire la rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării”.

În motivare se precizează că prin prevederi, se nesocotește competența Parlamentului, diminuează rolul procurorului în cadrul procesului penal şi sporesc rolul serviciilor secrete în cadrul acestuia. “Prin diminuarea garanţiilor asociate acestora în sensul că activitatea de obţinere a probelor o poate realiza un serviciu de informaţii care nu are calitatea de organ de cercetare penală special. Toate aceste încălcări ale Constituţiei atrag aplicarea sancţiunii plasării întregului protocol în afara ordinii constituţionale”.

Motivarea integrală aici: https://ccr.ro/files/products/Decizia_nr.26_din_2019+opinii_1.pdf

CCR a admis,în 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.