Creatia presupune o serie de sacrificii, unii fiind dispusi sa mearga destul de departe pentru a-si stimula intelectul. E si cazul unor scriitori romani care au folosit drept “aditivi” o serie de substante halucinogene fara sa le pese de efectele devastatoare asupra psihicului sau a organismului. Opera lor, insa, marcheaza si influenteaza in continuare viata fiecaruia dintre noi!
Daca auzi că Alexandru Macedonski sau Mircea Eliade se drogau ai crede ca e o gluma proasta. Informatia, insa, este cat se poate de reala! Totul e documentat si demonstrat in cartea “Narcotice in cultura romana. Istorie, religie si literatura”, semnata de Andrei Oisteanu, cercetator la Institutul de Istorie a Religiilor. Volumul a fost distins cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Romania. “Initial, am cercetat marturii istorice, etnologice si istorico-religioase referitoare la utilizarea in scopuri magico-rituale a plantelor psihotrope in spatiul carpato-dunarean din Antichitate pana in epoca premoderna” a explicat autorul demersul care a dus la realizarea cartii potrivit wowbiz.
Oisteanu a probat si argumentat informatiile sensibile din volum prin diferite scrieri in care marii scriitori isi marturisesc dependenta fata de substante ca opiumul, laudanum, morfina sau extracte din matraguna, seminte de mac, hasis sau cannabis!Andrei Oisteanu a demonstrat ca scriitorul, arheologul si omul politic Alexandru Odobescu era dependent de morfina! Acest lucru reiese dintr-o scrisoare studiata de Oisteanu, semnata de Odobescu si destinata sotiei sale, Sasa: “Eu nu sunt morfina, ci ceva mai mult mai bun, care va servi la injectii si, pentru a le face, exista gata pregatit un ac frumos si gros, care te va penetra, nu mai putin ca morfina”.
Existau si scriitori care foloseau stupefiantele in scopuri spirituale. E cazul lui Mircea Eliade care se “aditiva” cand medita. Acesta ar fi consumat cannabis si opium, care il ajutau sa-si aprofundeze starile obtinute in urma meditatiilor yoga. Eliade vorbeste de “tufe de bhang”, mai exact Cannabis Indica, “ale caror frunze fierte sau fumate intr-o hooka de lemn produc o toropeala mult gustata de sadhus, caci se spune ca facilitează concentrarea mentala si clarifica meditatia”. Oisteanu il aminteste si pe Eugen Ionescu. Acesta era dependent de alcool, iar acest lucru este mentionat chiar de Emil Cioran intr-una dintre scrierile sale. “Eugen imi telefoneaza din Lucerna (n.r. o localitate din Elvetia), unde ar trebui sa faca o cura intr-o clinica. E ora 10 dimineata si imi spune ca nu mai rezista! Ca nu poate iesi din crizele de depresie si ma intreaba cum sa faca incat sa traiasca. Eu insa nu beau, si i-am spus lui Eugen ca alcoolul e diabolic. Ca atata vreme cat o sa bea nu va putea iesi din infern”, nota Emil Cioran. Poetul si traducatorul bucovinean Daniil Scavinschi s-a sinucis, momentul socant fiind surprins de scriitorul pasoptist Costache Negruzzi. Acesta a fost martor al teribilei intamplari despre care mai tarziu a scris: “Apoi Scavinski lua o lingura, o umplu dintr-o sticluta si o inghiti. In sticluta era opiu. Se lasa pe o perina si adormi”. Andrei Oisteanu ii aminteste pe poetul si actorul Emil Botta si pe poetul si matematicianul Ion Barbu, cunoscut si sub numele de Dan Barbilian. Se pare ca narcoticele le-au influentat decisiv opera literara! Acest lucru reiese din notitele din jurnalul sciitorului si jurnalistului Arsavir Acterian, studiat de Oisteanu: “In barlogul in care se incuie il surprind ravasit, prabusit, cu o voce cavernousa parca tasnita dinlauntrul lui, incat cu greu percep ce spune. L-am descoperit cu greutate mai deunazi in singuratate si tacere, respirand cu mare dificultate, band totusi cafele cu cani mari si fumand ca un posedat, rebel oricarui sfat si oricarei asistente”, informează pefata.ro.
