Mircea Geoană cere PNL și PSD să nu îi mai folosească numele în negocieri: „Până ieri îl înjurai și acum devine fost coleg de-al nostru?”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, spune că nu intenționează să se întoarcă într-un partid politic și că ar prefera să vezi tot »

Mircea Geoană, aflat la Washington, dezvăluie principalele teme de la Summitul NATO: „Suntem gata cu lecțiile. Am negociat totul”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, aflat la Washington pentru Summitul Alianței Nord-Atlantice, a făcut anunțuri de ultimă oră, luni seara, la vezi tot »

Cum se modifică OUG 84: Poliția va putea să rețină permisul șoferului care refuză testul anti-drog doar 72 de ore

Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a declarat luni că premierul a solicitat ministerului un mecanism vezi tot »

29 de piloți și copiloți s-au îmbolnăvit în aceeași zi. Epidemie de salarii mici la TAROM

Piloții TAROM au salariile la jumătate față de cei de la Wizz Air, iar sindicatele din cadrul companiei negociază de vezi tot »

Geoană, despre vizita premierului maghiar la Moscova: „Ce a făcut Orban nu angajează NATO. Nu are girul aliaților”

Aflat la Washington, pentru Summitul Alianței Nord-Atlantice, Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a vorbit în exclusivitate la Antena 3 CNN vezi tot »

 

Geoană spune că modelul prezidențial ‘pas cu pas’ e perimat: ‘Saltul istoric e ultima resursă politică a României’

Mircea-Geoana-e1716377481554

Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirmă în discursul ținut sâmbătă cu prilejul primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara că misiunea viitorului președinte al României va fi aceea de a insufla clasei politice „un sens de misiune” care diferă de actuala logică „pas cu pas” inadaptată vremurilor.

„Asistăm la nașterea unei noi lumi – geopolitic, tehnologic, societal. Trăim o eră revoluționară, fără îndoială cea mai transformatoare și complexă din istorie”, spune Geoană.

El consideră că România se află, simultan, pe mai multe trasee de coliziune pe care se află întreaga omenire: între liberalism și autoritarism, între viteza transformării și capacitatea individului de a suporta, între om și mașină/algoritm, între dezvoltarea speciei umane și capacitatea planetei de a ne mai suporta.

Însă România are câteva „mari vulnerabilități”: o elită politică rămasă mult în urma schimbărilor din societate, declinul demografic și exodul tinerilor care pun la îndoială însăși supraviețuirea națiunii române, adâncirea decalajelor de dezvoltare între marile orașe și restul țării, declinul dramatic al calității serviciilor publice esențiale – educație, sănătate, ordine publică în cazul drogurilor și a combaterii crimei organizate, riscul pierderii legăturilor de limbă, cultură și credință cu imensa diasporă românească, în principal cei aflați la a doua sau a treia generație și din familii mixte.

„De unde întrebarea firească, de ce fel de lideri și elite intelectuale și profesionale avem nevoie într-un astfel de nou moment transformator? (…) Pentru că niciodată în istoria națională, nu am avut un moment mai plin de mari pericole, dar și de imense oportunități. E o rară încrucișare de riscuri și oportunități, în care statele se pot prăbuși sau pot renaște. Ne apropiem de un moment în care viitorul ne poate surâde sau ne poate face cu mâna dintr-un tren pe care l-am pierdut. Un moment în care suntem obligați să ne verificăm rezervele de inteligență politică, de voință, de conștiință națională și să ne întrebăm cu luciditate ce viitor alegem”, spune Geoană.

„Nu există nici o logică ca triunghiul de la Weimar, între Germania, Franța și Polonia să nu se transforme într-un patrulater cu România, ca principală țară a acestei părți de Europa, echilibrând harta între vestul, estul, nordul și sudul Europei (…) nu văd nici un motiv pentru care România, în următorii ani, nu numai să depășească Austria la PIB/capita ajustată cu PPP, ci să și înlocuiască Austria ca placă turnantă regională, rol asumat în perioada în care Rusia era partenerul și nu principalul adversar al lumii euroatlantice. Este însă evident că nu vom putea realiza acest salt istoric cu actualul sistem politic, organizare statală, model economic și contract social”, a spus Geoană.

„După integrarea euroatlantică, România a încetat să mai inoveze. S-a mulțumit să fie un simplu imitator. A importat necritic modele și ideologii neancorate în cultură locului. Iar pentru țări ca România, care crește, dar nu se dezvoltă, care se modernizează, dar se depopulează, o întrebare strategică se impune: rămânem în modelul actual, cu o creștere incrementală, “pas cu pas” și corectarea marginală a actualul sistem sau ne propunem un salt transformațional, o schimbare de paradigmă, inovând în politică, ideologie și în rolul statului, al economiei, în modelul de organizare a societății (…) La viteza schimbării în lume, a avansa mediocru echivalează cu statul pe loc sau rămânerea în urmă. Dacă ne propunem o mai mare prosperitate colectivă și demnitate și libertate individuală, nu avem altă soluție decât o abordare radicală a schimbării”.

Geoană spune că România are trei tipuri de viitor, „viitorul imediat” format din sărăcie, taxe și frica de război și care duce la depopularea țării, „viitorul îndepărtat” format din promisiunile mincinoase ale clasei politice și, în fine, „siingurul viitor benefic” comparat cu un salt.

„România are nevoie să-și schimbe clișeele politice, să se lepede de moliciunea liderilor confecționați din combinații și mediocritate, să se smulgă din pasivitate și obediență, să transforme așteptarea zadarnică în acțiune inteligentă, coordonată, promptă și valoroasă. Are nevoie să-și redescopere instinctele de națiune, de stat și de putere europeană. Are nevoie de voință politică, de claritate, de viziune și de putere intelectuală. Are nevoie de bani, de lideri capabili să-i aducă, de companii capabile să-i producă. Saltul istoric e ultima resursă politică a României. Fără acest efort putem recădea și rămâne definitiv în irelevanță. Dacă nu reușim să proiectăm un orizont de dezvoltare imediat, o realitate economică în creștere masivă, sincronizată cu oportunitățile internaționale, ratăm un moment rar și irepetabil. Dacă nu reușim să distrugem toate frânele politice, birocratice și psihologice care asfixiază inteligența, cultura și creativitatea românească ne retezăm definitiv șansa de a fi ceea ce merităm să fim.

România se poate și trebuie să se angajeze imediat într-o cursă a competenței și a nerăbdării, într-un sprint politic curajos care să organizeze prioritățile după criterii naționale, nu după interese de partid. Dezvoltarea sustenabilă înseamnă maraton, înseamnă planificare, anduranță și consecvență, dar impulsul, startul, explozia de început sunt cele care impun direcția și ritmul. România nu mai are timp de irosit. Nu mai are nevoie de băltire, de combinații politice care își conservă privilegiile, de o stabilitate care înseamnă, de fapt, stagnare, de lideri slabi, cu școala în pioneze, incapabili să înțeleagă, să vină cu soluții, să organizeze gândirea strategică, să producă idei”, spune Geoană.

„Mobilizarea energiilor și resurselor pozitive ale națiunii către un astfel de salt istoric va reprezenta principala misiune a viitoarei conduceri a țării după alegerile din această toamna. Lideri care să poată depăși barierele politice și de ideologie și să lanseze o mare dezbatere națională cu privire la calea de urmat. Care să imprime o cultură a Leadership-ului transformator – capabil să unească oameni în jurul valorilor și credințelor comune.

(…) Avem nevoie să refacem spiritul de la Snagov de acum trei decenii, când s-a realizat consensul național pentru România euroatlantică. De această dată, va trebui să ne unim în jurul noului Proiect Național – România Dezvoltată, Influentă, Respectată. Misiunea viitorului președinte nu va fi numai de a numi viitorii prim miniștri și guverne, ci de a de le insufla un sens de misiune, de mândrie de sens național. De construire a unei coaliții durabile pentru schimbare. De a readuce competență și integritatea în viață publică a țării și să numească în funcții publice numai “cârmuitori pricepuți și respectați”. De a depăși teoria formelor fără fond, “zborul în orb”, al politicilor publice și să vegheze neîntrerupt la transformarea ideilor transformatoare în acțiuni care aduc progres în viață oamenilor. Această este Misiunea generației noastre față de copiii și nepoții noștri, de tinerii noștri, de vârstnicii noștri: în următorul deceniu să reușim un salt istoric de dezvoltare către clubul select al economiilor dezvoltate din Europa”, a mai spus Geoană.

Statele puternice și sigure, statele meritocratice au la bază selecția liderilor pe criterii educaționale. Rezultatul e un nivel ridicat al prestației și reprezentării, o anumită relaxare în politica internă, o bună îndeplinire a obiectivelor externe. Trebuie să reflectăm mai mult asupra pepinierelor universitare atunci când gândim configurația politică a puterii. După cum trebuie să reflectăm și la revitalizarea vieții universitare prin creșterea radicală a bugetelor alocate. Fără bani nu se poate face cercetare, inovație și învățământ de înaltă calitate. Entuziasmul, pasiunea și devotamentul sunt minunate, dar banii sunt esențiali. Mai ales că acești bani, odată investiți cu dare de mână în educația universitară se întorc înzecit în economie și în societate. Ne-o demonstrează statele avansate, unde progresul și puterea vin în principal din universități”, mai arată Geoană.