Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate

Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »

Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”

Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »

DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi

Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »

Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului

Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »

Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota

Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »

 

INSCOP: Majoritatea românilor doresc un președinte de naționalitate română

Marea majoritate a românilor își doresc ca viitorul președinte al României să fie un om politic cu experiență, de naționalitate română și cât mai independent politic, potrivit unui sondaj INSCOP.

87,1% dintre români vor drept președinte un om politic cu experiență și 65,3% consideră important ca viitorul președinte să fie de naționalitate română. 65,2% ar opta pentru o persoană care să fie cât mai independentă de clasa politică iar 60,1% dintre români cred că e important ca președintele să fie susținut de un partid puternic. 58,3% dintre respondenți ar vrea un președinte tânăr, 46,5% optând pentru cineva mai nou în viața politică. 43,7% consideră că este important ca viitorul președintele să fie de religie ortodoxă și 40,2% cred că e important ca viitorul președinte să fie un adversar al lui Traian Băsescu.

În ceea ce privește așteptările de la viitorul președinte, românii doresc, în ordine: să creeze locuri de muncă și să reducă șomajul (20,9%), asistență și protecție socială (11,8%), combaterea corupției (10,9%) independența justiției și respectarea legilor și a Constituției (9,2%), dezvoltare economică (6,2%), să fie un arbitru pe scena politică (4,2%), să gestioneze relațiile externe și imaginea României (3,5%), să mărească salariile, să crească veniturile și să scadă taxele (3%), să se preocupe de educație și sănătate (2%). 14,2% specifică alte calități sau defecte ale președintelui, 3,4% menționează alte probleme iar 11,7% nu știu sau nu răspund. Sunt așteptări care depășesc profilul constituțional al președintelui, ceea ce indică o valorizare maximală de către români a funcției de președinte al României.

Chestionați cu privire la posibilitatea candidaturii pentru funcția de președinte a premierului Victor Ponta, 41,4% din totalul populației de 65,9% care declară că se va prezenta la vot are o părere bună despre acest lucru. În opțiuni urmează Klaus Iohannis, despre a cărui candidatură au o părere bună 33% dintre cei care declară că se vor prezenta la vot, Mugur Isărescu — cu 32,6%, Călin Popescu-Tăriceanu — cu 23,6%, Mihai-Răzvan Ungureanu — 18%, Mircea Diaconu — 16,7%, Mircea Geoană — cu 14,7%.

Despre o candidatură la funcția de președinte a lui Crin Antonescu au o părere bună 12,6% dintre cei care declară că merg la vot, acesta fiind urmat de Teodor Meleșcanu cu 11,1%, Corneliu Vadim Tudor cu 8,8%, Cristian Diaconescu cu 8,3%, Elena Udrea cu 7,6%, Cătălin Predoiu cu 7,6%, Dan Diaconescu cu 7,3% și Viorel Cataramă cu 2,3%.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 1-6 iulie. Volumul eșantionului a fost de 1.055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților. Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, medii și mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensământului populației din 2011. Sursa: INSCOP.RO