Viorica Dăncilă bifează succesul PNDL1 și PNDL 2: ‘Cu ajutorul acestor programe am scos țara din noroaie’

Premierul Viorica Dăncilă le-a spus luni primarilor prezenți la reuniunea ACoR, că prin implementarea programelor PNDL 1 și PNDL 2 vezi tot »

ANPC, fără milă – Amenzi uriașe la marile lanţuri de hypermarketuri din Oltenia

Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au aplicat 42 de amenzi, în valoare de 468.000 lei şi 12 avertismente vezi tot »

Săptămână de FOC în PSD! Liviu Dragnea a convocat CEx – Se caută înlocuitori pentru Mircea Drăghici și Olguța Vasilescu

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a convocat ședința Comitetului Executiv Național al PSD. Această ședință va avea loc, marți, de la vezi tot »

SURPRIZĂ – Cine va reprezenta România la Eurovision

Piesa ”On a Sunday”, cântată de Ester Peony, a câștigat selecția națională pentru a reprezenta România la concursul Eurovision care vezi tot »

Ion Cristoiu: Ura, motorul campaniei. Olguţa Vasilescu, singura care poate să spună „Şo, pe Iohannis!”

Jurnalistul Ion Cristoiu afirmă că în acest an campania electorală se va axa pe emoţii, care vor ilustra o chestiune vezi tot »

 

Mare SĂRBĂTOARE astăzi la români! Datini şi obiceiuri de Ziua Crucii

ziua crucii

Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota, 14 septembrie fiind considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei, în Capitală fiind organizată cu această ocazie o procesiune, informează Mediafax.

Ziua de 14 septembrie este considerată şi data ce vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită “piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau acte ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.