Mircea Geoană, pe primul loc în preferințele românilor la alegerile prezidențiale. Cele patru situații posibile pentru turul doi

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se află pe primul loc în topul intenţiilor de vot pentru alegerile prezidenţiale, vezi tot »

Mircea Geoană nu s-a mai abținut după ce a văzut o poză cu Mihai Tudose și Rareș Bogdan: Te pufnește râsul

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a afirmat că a murit de râs după ce i-a arătat cineva o fotografie cu europarlamentarii vezi tot »

Geoană despre susținerea PSD – PNL la prezidențiale: Se poate și fără ei!

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a afirmat reprezentanţii actualei coaliţii încearcă să blocheze jocul şi să spună “suntem noi şi fără vezi tot »

Care e candidatul cu cele mai mari șanse să le obțină votul românilor și cum sunt văzuți Geoană, Ciolacu și Ciucă

Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, ofertele partidelor pentru Cotroceni nu sunt atractive în afara activelor de partid, rezultă dintr-o vezi tot »

Dublă lovitură pentru Klaus Iohannis: Italia și Suedia îl susțin pe Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO

Suedia şi Italia îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO, informează joi agenţiile internaţionale de presă. Prim-ministrul vezi tot »

 

Primele semne că occidentul și SUA încep să se sature de pretențiile lui Zelenski

1200x802

Responsabilitatea pentru incidentul din Polonia, unde doi oameni au murit după explozia unei rachete rătăcite lansate în războiul Rusiei cu Ucraina, rămâne încă să fie stabilită, dar modul în care ţările au reacţionat la acest eveniment, înainte ca faptele să fie pe deplin cunoscute, a fost revelator pentru noua realitate ce s-a impus după invazia din 24 februarie, comentează James Landale, corespondent diplomatic al BBC, citat de news.ro.

Ucraina s-a grăbit să dea vina pe Rusia. Preşedintele Zelenski a spus că este „un atac cu rachete ruseşti asupra securităţii colective” şi, ca atare, „o escaladare foarte semnificativă”. Ministrul de externe Dmitro Kuleba a declarat că a sugera că rachetele făceau parte din arsenalul apărării aeriene ucrainene ţine de „teoriile conspiraţiei” şi de propaganda rusă. Numai că aceste afirmaţii despre Rusia au părut ulterior să fie nefondate.

Acest tip de retorică începe să epuizeze răbdarea unor diplomaţi occidentali. Aceştia se tem că limbajul şi cererile uneori exagerate ale Kievului riscă să contribuie la aşa-numita „oboseală” în rândul aliaţilor în legătură cu Ucraina.

Statele baltice, aflate în prima linie a frontului cu Rusia, au invocat rapid apărarea colectivă a NATO. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a declarat pe Twitter: „Fiecare centimetru din teritoriul NATO trebuie apărat!”

Alţii au spus că incidentul demonstrează necesitatea unui sprijin militar şi mai mare pentru Ucraina. Ministrul leton al apărării, Artis Pabriks, a sugerat că NATO ar putea oferi mai multă apărare aeriană pentru Polonia şi pentru „o parte din teritoriul Ucrainei”.

Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, a spus că Occidentul ar trebui să acorde Ucrainei mai mult sprijin militar, umanitar şi financiar. În schimb, răspunsul iniţial al Statelor Unite şi al altor ţări occidentale a fost un apel la calm şi la răbdare pentru a aştepta să se stabilească faptele. A existat o dorinţă clară de a se evita orice escaladare ce ar putea implica un răspuns militar colectiv al NATO. Oficialii americani au fost printre primii care au sugerat că rachetele făceau parte din apărarea aeriană ucraineană.

Ceea ce arată acest incident este că în război se mai întâmplă şi greşeli. Unele sistemele de rachete folosite sunt vechi. Având în vedere amploarea atacurilor cu rachete, este poate surprinzător că aşa ceva nu s-a mai întâmplat până acum. Dar evenimentele din ultimele 24 de ore sugerează şi că, dacă războiul s-ar extinde în mod substanţial spre teritoriul NATO, răspunsul s-ar putea să nu mai fie atât de uniform şi solidar pe cât s-ar aştepta unii, conchide analistul BBC.