Mircea Geoană, pe primul loc în preferințele românilor la alegerile prezidențiale. Cele patru situații posibile pentru turul doi

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, se află pe primul loc în topul intenţiilor de vot pentru alegerile prezidenţiale, vezi tot »

Mircea Geoană nu s-a mai abținut după ce a văzut o poză cu Mihai Tudose și Rareș Bogdan: Te pufnește râsul

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a afirmat că a murit de râs după ce i-a arătat cineva o fotografie cu europarlamentarii vezi tot »

Geoană despre susținerea PSD – PNL la prezidențiale: Se poate și fără ei!

Secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană a afirmat reprezentanţii actualei coaliţii încearcă să blocheze jocul şi să spună “suntem noi şi fără vezi tot »

Care e candidatul cu cele mai mari șanse să le obțină votul românilor și cum sunt văzuți Geoană, Ciolacu și Ciucă

Cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, ofertele partidelor pentru Cotroceni nu sunt atractive în afara activelor de partid, rezultă dintr-o vezi tot »

Dublă lovitură pentru Klaus Iohannis: Italia și Suedia îl susțin pe Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO

Suedia şi Italia îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte ca viitor secretar general al NATO, informează joi agenţiile internaţionale de presă. Prim-ministrul vezi tot »

 

Radiografia unui an de război în Ucraina: Pierderi militare şi civile teribile, crime de război, 1.500 de km linie de front, refugiaţi, economie distrusă

razboi-ucraina-ziua-17

La 24 februarie 2022, Vladimir Putin îşi dezlănţuia trupele asupra Ucrainei, în ceea ce trebuia să fie o operaţiune fulger. Un an mai târziu de război, Kievul continuă să reziste, dar bilanţul, zeci de mii de morţi, distrugerile descurajante, o economie distrusă, este terifiant, informează AFP.

Pierderi militare groaznice

180.000 de morţi sau răniţi printre soldaţii ruşi, 100.000 de partea ucraineană: bilanţul militarilor ucişi este înfricoşător, potrivit Norvegiei.

Alte surse occidentale vorbesc de 150.000 victime de fiecare parte. Comparativ, de partea rusă, cu cei 15.000 de soldaţi ai Armatei Roşii ucişi în zece ani de război în Afganistan (1979-1989).

Termenii „măcelărie”, „carne de tun” sunt folosiţi în mod regulat pe partea ucraineană pentru a defini strategia rusă: recruţi prost pregătiţi trimişi aproape cu săbiile scoase, la moarte, în faţa apărării ucrainene puternice.

Mii de prizonieri ruşi s-au alăturat şi ei miliţiei Wagner. Aceştia ar fi ţinuţi sub ameninţarea armelor de tovarăşii lor, ffiindu-le interzisă întoarcerea, chiar şi în faţa unor obiective inexpugnabile, spune Kievul şi partenerii săi.

Aceste multiple atacuri ruseşti generează însă pierderi semnificative pe partea ucraineană. Dovadă multitudinea de steaguri galbene şi albastre care se văd în cimitirele ţării.

Teribil tribut civil

La Mariupol, oraş port la sud transformat în schelet înnegrit, cadavrele împânzesc străzile după trei luni de bombardamente din partea rusă. Peste 20.000 de civili ucraineni au murit în bătălia, care s-a încheiat în mai, a estimat Kievul.

În total, 30.000 până la 40.000 dintre ei şi-au pierdut viaţa în conflict, potrivit surselor occidentale. La sfârşitul lunii ianuarie, ONU a estimat numărul morţilor şi răniţilor la 18.000, recunoscând în acelaşi timp că „cifrele reale sunt considerabil mai mari”. Printre morţi s-au numărat peste 400 de copii, potrivit Kievului.

Majoritatea victimelor au murit în bombardamentele ruseşti, potrivit ONU. La fel ca în Dnipro, unde la mijlocul lunii ianuarie o rachetă de croazieră împotriva unui bloc de apartamente a ucis cel puţin 45 de persoane, inclusiv şase copii. Kremlinul a negat că este responsabil.

Mai puţin mortale pentru moment, dar extrem de periculoase pe termen lung, sunt minele. 30% din teritoriul ucrainean este poluat, potrivit Kievului, care este acuzat şi de Human Rights Watch HRW că a diseminat mine antipersonal în regiunea Izium (est). Potrivit specialiştilor, vor dura zeci de ani pentru a decontamina solul.

Crime de război

Războiul din Ucraina va rămâne asociat cu imagini de neşters: cadavrele civililor, unii cu mâinile legate la spate, împrăştiaţi pe o stradă din Bucha, lângă Kiev, după retragerea forţelor ruse din aprilie. Un animal de pluş însângerat în afara gării Kramatorsk, bombardată în timp ce mii de civili încercau să evacueze zona. O maternitate a fost lovită în Mariupol în martie, cu imaginea unei gravide evacuată pe targă care nu va supravieţui.

Aproape 65.000 de cazuri de presupuse crime de război au fost raportate, potrivit comisarului european pentru justiţie, Didier Reynders.

Execuţiile, violurile, tortura şi răpirile de copii – peste 16.000 transferaţi în Rusia sau într-o zonă aflată sub control rusesc, potrivit Kievului – au fost atribuite trupelor ruse, acuzate în septembrie de anchetatorii ONU că ar fi comis „la scară largă” crime de război.

Ucraina a fost acuzată de mai multe ori că ar fi comis crime de război împotriva prizonierilor ruşi, dar acest lucru nu are nicio legătură cu actele imputate forţelor de la Moscova.

Curtea Penală Internaţională a deschis pe 2 martie 2022 o anchetă privind crimele de război şi crimele împotriva umanităţii din Ucraina.

1.500 km de linie de front

Estul Ucrainei, în foc şi sânge, evocă imaginile Marelui Război. Soldaţi epuizaţi pe fundul tranşeelor ​​noroioase, artilerie continuă, cratere uriaşe cauzate de obuze, peisaje apocaliptice ale oraşelor şi satelor distruse…

Linia „activă” a frontului se întinde pe 1.500 de km de la nord la sud în estul Ucrainei, potrivit şeful armatei ucrainene Valeri Zalujni. Printre punctele fierbinţi, Bakhmut, descris drept „iad pe pământ” de luptătorii ucraineni, a fost în centrul unei bătălii sângeroase încă din vară. Forţele ruseşti şi mercenarii din gruparea Wagner înaintează acolo, metru cu metru, de câteva săptămâni.

Câteva mii de civili încă mai locuiesc în oraşele bombardate, ascunşi în beciuri, fără apă sau electricitate, dependenţi de ajutorul umanitar oferit de voluntari curajoşi.

În spatele frontului, oraşe precum Kramatorsk nu au fost ferite de atacuri mortale. În ceea ce priveşte zonele eliberate în timpul contraofensivei ucrainene din toamnă, acestea sunt devastate de distrugere şi încă ar putea cădea înapoi în mâinile Rusiei.

Trupele de la Moscova ocupă aproximativ 18% din Ucraina, dar, potrivit generalului Zaluzhni, Kievul a recucerit 40% din teritoriile ocupate după invazia din 24 februarie.

O economie distrusă

Clădiri devastate, fabrici închise, infrastructura în bucăţi. Imagini care se văd în sudul şi estul Ucrainei, unde luptele s-au concentrat de când forţele moscovite nu au reuşit să cucerească Kievul în aprilie.

Costul este dramatic pentru ţară, al cărei PIB s-a contractat cu 35% în 2022, potrivit Băncii Mondiale. Şcoala de economie de la Kiev a estimat în ianuarie valoarea pagubelor la 138 de miliarde de dolari şi mai mult de 34 de miliarde de pierderi pentru agricultură. UNESCO numără peste 3.000 de şcoli şi 239 de situri culturale afectate.

Din septembrie, Moscova a vizat în mod sistematic infrastructura energetică. Până în decembrie, aproape jumătate din aceasta a fost avariată în ţară, cufundându-i pe ucraineni în întuneric şi frig.

Refugiaţi

Potrivit ONU, luptele au forţat deja aproape 8 milioane de persoane să părăsească Ucraina, iar peste 5 milioane sunt strămutate în interior.

Polonia este una dintre primele ţări gazdă pentru aceşti oameni dezrădăcinaţi, cu peste 1 milion de oameni.

Responsabilii ocupanţi ruşi susţin că cel puţin 5 milioane de ucraineni şi-au părăsit ţara pentru Rusia. Kiev, la rândul său, evocă „evacuări forţate”.

Ajutor militar occidental

În aprilie, vehicule militare ucrainene datând din epoca sovietică, dintre care unele erau adevărate antichităţi, traversau Ucraina spre Donbas (est).

Soldaţii de la Kiev au cerut armament occidental în faţa atacului rusesc.

În noiembrie, Institutul Kiel a estimat la aproximativ 37,9 miliarde de euro promisiunile de ajutor militar făcute Kievului de către partenerii săi. Lansatoarele de rachete Himars americane, cu o rază de acţiune de 80 km, mult mai mare decât cea a echipamentelor ruseşti, ar fi contribuit la progresele semnificative din toamnă ale Ucrainei, care a preluat zone mari din teritoriul său în regiunile Harkov (nord-est) şi Herson (sud).

În ianuarie, Occidentul a hotărât să trimită blindate grele Kievului.