Dezastru pentru Guvernul Orban: Românii îl consideră corupt şi incapabil să gestioneze economia

Cel mai recent sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS arată o percepţie negativă a românilor vezi tot »

Violeta Alexandru a fost HUIDUITĂ de un pensionar la o conferință de presă

Scandal la o conferință de presă susținută de ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în sectorul 6 al Capitalei. Un pensionar a început vezi tot »

FESTIVITATEA DE ABSOLVIRE „Pentru ca toate au un inceput!”

Inceputul anului 2020 a adus in lume un virus care a schimbat radical desfasurarea normala a vietii de zi cu vezi tot »

Peste 75 milioane de euro din fonduri europene, accesate de Primăria Craiova pentru îmbunătățirea transportului public

Îmbunătățirea transportului public local şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon reprezintă o prioritate pentru Primăria Craiova, fiind accesate, în vezi tot »

Ciolacu a răbufnit: ‘Combinatozaurii din Guvernul PNL nu protejează românii, ci industria păcănelelor!’

Guvernul Orban nu s-a lăsat până „nu a mai dat pe șest o tură de facilități fiscale pentru industria păcănelelor, vezi tot »

 

Sărbătoare mare – Creștinii serbează Înălțarea Domnului! Tradiții și obiceiuri

sursa: realitatea.net

Creştinii serbează, joi, Înălţarea Domnului, la 40 de zile de la Înviere, zi în care în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii români, un praznic al bisericii române adoptat din 2003 ca Sărbătoare Națională.

Tradiţii şi obiceiuri

În această zi creştinii se salută cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat s-a înălţat!”.

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

Ispasul este o sărbătoare populară, necreştină, care se suprapune sărbătorii creştine a Înălţării Domnului. Ea este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. Ispasul, ca personaj, este perceput ca un om vesel şi din această cauză oamenii care ţin această tradiţie încearcă să fie cât mai veseli în această zi. De asemenea, de Ispas se presupune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pământ şi provocând rele oamenilor şi animalelor.

De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: “Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.

Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.

În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă.

Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiti, dar caii şi-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a şasea de după Paşti , căreia i s-a spus şi “Paştele Cailor”.

Se crede că, datorită abundenţei vegetaţiei din această lună, aceasta este singura zi din an în care caii se satură de păscut iarbă. Aceasta era ziua soroacelor, a termenelor limită când expirau înţelegerile sau afacerile. Cu timpul, denumirea a căpătat un caracter peiorativ: zicala „la Paştele Cailor” înseamnă a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a nu te ţine de cuvânt, a amâna la nesfârşit.