Kovesi, drum anevoios spre șefia Parchetului European. Ce scrie The Sunday Times

Alegerea Laurei Codruţa Kovesi în postul de procuror-şef european nu mai pare la fel de sigură ca în urmă cu vezi tot »

Iohannis cere demiterea! Carmen Dan răspunde dur: Președintele se află într-o situație penibilă

Carmen Dan a avut o primă reacție, după ce Președintele i-a cerut demisia după problema cu voturile diasporei la alegerile vezi tot »

Carmen Dan rupe tăcerea după condamnarea lui Dragnea: Cei din PSD au perceput acest lucru ca un șoc

Carmen Dan a vorbit în exclusivitate, pentru Antena 3, despre condamnarea fostului lider PSD. Ministrul de Interne susține că a vezi tot »

Dăncilă, despre pactul propus de Klaus Iohannis: Nu avem de ce să semnăm acest acord

Premierul Viorica Dăncilă, a declarat joi, la finalul CEx al PSD, că partidul pe care îl conduce interminar nu se vezi tot »

Anunț SURPRIZĂ în CEx – Șerban Nicolae dorește să se înscrie în cursa pentru prezidențiale

Senatorul PSD Șerban Nicolae și-a anunțat, în ședința Comitetului Executiv de joi, dorința de a candida la alegerile prezidențiale, au vezi tot »

 

Sărbătoare mare – Creștinii serbează Înălțarea Domnului! Tradiții și obiceiuri

sursa: realitatea.net

Creştinii serbează, joi, Înălţarea Domnului, la 40 de zile de la Înviere, zi în care în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele din ţară şi străinătate sunt pomeniţi eroii români, un praznic al bisericii române adoptat din 2003 ca Sărbătoare Națională.

Tradiţii şi obiceiuri

În această zi creştinii se salută cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat s-a înălţat!”.

În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

Ispasul este o sărbătoare populară, necreştină, care se suprapune sărbătorii creştine a Înălţării Domnului. Ea este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. Ispasul, ca personaj, este perceput ca un om vesel şi din această cauză oamenii care ţin această tradiţie încearcă să fie cât mai veseli în această zi. De asemenea, de Ispas se presupune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pământ şi provocând rele oamenilor şi animalelor.

De Ispas, oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.

La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea: “Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”.

Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.

Se crede că cine moare de Ispas ajunge în Rai.

În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă, brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot roşi ouă.

Conform unei legende populare, la naşterea lui Iisus, în grajdurile lui Crăciun, boii au fost blânzi şi liniştiti, dar caii şi-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai să nu fie sătui decât în joia din săptămâna a şasea de după Paşti , căreia i s-a spus şi “Paştele Cailor”.

Se crede că, datorită abundenţei vegetaţiei din această lună, aceasta este singura zi din an în care caii se satură de păscut iarbă. Aceasta era ziua soroacelor, a termenelor limită când expirau înţelegerile sau afacerile. Cu timpul, denumirea a căpătat un caracter peiorativ: zicala „la Paştele Cailor” înseamnă a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a nu te ţine de cuvânt, a amâna la nesfârşit.