Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate
Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »
Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”
Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »
DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi
Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »
Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
VIDEO DOCUMENT / MARIA TANASE – CENTENAR
La 25 septembrie se împlinesc 100 de ani de la naşterea celei mai cunoscute interprete a cântecului popular românesc – Maria Tănase.
Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913, la Bucureşti. A urmat timp de un semestru cursurile Liceului ‘Spiru Haret”, apoi pe cele ale Liceului de fete ‘Ion Heliade Rădulescu”. A debutat la Teatrul de revistă “Cărăbuş” (1934). În 1934, a imprimat ‘Mansarda’, o romanţă de Nello Manzatti, la casa de discuri ‘Lifa Record’, aceasta fiind prima imprimare a artistei. Doi ani mai târziu, a mai imprimat alte două cântece populare intitulate ‘Cine iubeşte şi lasă’ şi ‘M-am jurat de mii de ori’, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner.
A debutat la postul de Radio Bucureşti, la 20 februarie 1938, unde a fost acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş, şi a susţinut, în direct, un program de cântece româneşti la emisiunea ‘Ora satului’: ‘M-am jurat de mii de ori’, ‘Şapte săptămâni din post’, ‘Ce-i mai dulce ca alviţa’, ‘Cine iubeşte şi lasă’, ‘Când o fi la moartea mea’.
De asemenea, şi-a făcut debutul şi la Teatrul Alhambra (septembrie 1938). În noiembrie 1938, a încheiat un contract cu restaurantul “Dory-Parc’, devenit, apoi, “Neptun”, cântând şi pe estradele restaurantelor “Luxandra” şi “Parcul Luther”. A susţinut concerte de muzică românească în folosul Crucii Roşii. A fost desemnată să reprezinte cântecul popular românesc la Expoziţia universală de la New York (mai 1939).
A făcut turnee în Italia, la Roma şi Milano, apoi în martie 1941, în Turcia, unde a cântat la teatrul de revistă ‘Melody Revue’ de la Istanbul. A avut roluri pe scena Teatrului Naţional, în ‘Cadavrul viu’ de Lev Nikolaevici Tolstoi (1945) şi ‘Horia’ de Mihail Davidoglu (1956), şi a cântat în filmele ‘Se aprind făcliile’ (1939, film care nu mai există), ‘România’ (1947), ‘Ciulinii Bărăganului’ (1958) şi în scurt-metrajul ‘Amintiri din Bucureşti’ (filmat în 1958). De asemenea, a cântat în opereta ‘Mascota’ de Edmond Audran (1944) şi a avut rolul principal în comedia muzicală ‘Sfinxul de la Hollywood’ de Ralph Benatzky (1946).
De asemenea, a interpretat o serie de cântece româneşti de mare popularitate la inaugurarea noii fundaţii a Societăţii Române de Radiodifuziune din 28 octombrie 1946. În 1952 a fost solicitată să profeseze la Şcoala medie de muzică nr. 1 din Bucureşti, în cadrul unei catedre de cânt popular nou creată, unde le-a avut eleve pe Victoria Darvai, Ileana Constantinescu, Natalia Şerbănescu. În 1953 lansează cântecele ”Aseară vântul bătea” (cântec popular din Ardeal) cu prilejul celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, desfăşurat la Bucureşti.
Începând cu 1954 a imprimat la Radio şi la casa de discuri Electrecord (în 1958), patru cântece populare româneşti traduse şi adaptate în franceză de Nicole Sachelarie, cumnata artistei ‘Doina de Dolj’, ‘La malédiction d’amour’ (‘Cine iubeşte şi lasă’), ‘Danse montagnarde’ (‘Uhăi, bade’), ‘Tiens, tiens, tiens et na’ (‘Iac-aşa’). Acestea au fost editate pe un disc mic Electrecord (EPC 138), iar apoi au fost incluse, împreună cu alte cântece ale artistei în limba română, pe un disc editat în colaborare cu casa franceză ‘Le Chant du Monde’, disc distins în 1965 cu ‘Grand prix du disque’ decernat de Academia ‘Charles Cros’ din Paris. agerpres.ro
