Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate
Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »
Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”
Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »
DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi
Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »
Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
Mircea Geoană: Miza alegerilor europene crește exponențial
După isteria total falsă din Marea Britanie de la începutul acestui an, referendumului de duminică din Elveția, în care o majoritate a elvețienilor au aprobat reintroducerea restricțiilor pentru străinii care vor putea trăi și munci în țara cantoanelor, este de-a dreptul îngrijorător.
“The Massive Immigration Initiative”, introdusă la propunerea Partidului Poporului din Elveția și aprobat cu 50,6% din voturi (cu o participare de 56%) introduce cote de imigrație pe sectoare ale economiei, dând un drept de întâietate propriilor cetățeni. Cu toată opoziția partidelor tradiționale și a mediului de afaceri, Elveția confirmă o tendință anti-imigrație și o alunecare spre euro-scepticism pe care o regăsim din ce în ce mai des în statele europene. Platforme similare au mare success, din păcate, în Franța, Marea Britanie, Norvegia sau Olanda, unde partide de extremă dreapta apar sau reapar în forță. Partidele tradiționale își adaptează retorica și abordarea politică, făcând din români, bulgari și alți nou veniți în UE țapul ispășitor pentru propriile slăbiciuni și neputințe.
Elveția nu este în UE, dar este membru al Acordului Schengen și al Spațiului de Liber Schimb (ESA). Referendumul de duminică aduce necunoscute în viitorul relației Elveției cu UE, însă ne lovește indirect și pe noi, complicând discuția despre aderarea României și Bulgariei la Schengen și despre reforma acestui Acord. Mulți români trăiesc și muncesc în Elveția, în creștere după ce criza a lovit alte state europene.
În acest context, miza alegerilor europene crește exponențial. Pentru români, indiferent de preferințele politice la nivel național, cea mai bună variantă ar fi o victorie a social – democraților europeni. Ar însemna și o Comisie Europeană care să încurajeze mai puțină austeritate și mai multă creștere economică creatoare de locuri de muncă, din care libera circulație are o contribuție importantă. Și, mai ales, o domolire a retoricii tot mai xenofobe în care Dreapta europeană fie se complace, fie o încurajează fățis. Elveția, ca și alte state europene, își datorează în mare măsura prosperitatea muncii, talentului și sacrificiilor celor care au ajuns acolo în căutare de viață mai bună. A-i transforma pe noii veniți în cauza principală a relelor Marii Recesiuni și într-un cal de bătăie electoral este mai mult decât greșit. Este de-a dreptul periculos! Și dacă nu vom reacționa, să nu ne mire că din proiectul Europei Unite ne vom alege cu o Europă a Cantoanelor.
