Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
Parteneriatul strategic România–SUA: o garanție de securitate care trebuie menținută constant
În actualul context geopolitic, relația strategică dintre România și Statele Unite nu ar trebui privită ca o opțiune conjuncturală, ci vezi tot »
CSAT după ce americanii au solicitat să folosească bazele militare din România pentru războiul din Iran
Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare (CSAT) pentru o ședință programată miercuri, 11 martie, Decizia ar fi vezi tot »
Avertisment grav de la Trump către Iran: Scoateți minele din Ormuz imediat sau veți vedea consecințe fără precedent
Președintele SUA, Donald Trump, a transmis marți seară un avertisment dur Iranului, cerând îndepărtarea imediată a oricăror mine care ar fi vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial sugerează că statul își reduce cheltuielile și încearcă să readucă finanțele publice pe un drum sustenabil.
O analiză atentă a cifrelor arată însă o realitate diferită: cheltuielile statului continuă să crească, iar reducerea deficitului este obținută mai ales prin creșterea veniturilor colectate de la populație și mediul privat.
Cheltuielile statului cresc cu peste 55 de miliarde de lei
Conform proiectului de buget, cheltuielile publice totale vor ajunge în 2026 la aproximativ 865 de miliarde de lei, față de aproximativ 809 miliarde de lei în 2025.
Diferența este semnificativă: peste 55 de miliarde de lei în plus într-un singur an.
Cu alte cuvinte, în termeni nominali, statul nu cheltuie mai puțin, ci dimpotrivă, își extinde bugetul.
Dacă analizăm cheltuielile ca procent din Produsul Intern Brut, situația este aproape identică cu cea din anul precedent.
În 2026, cheltuielile publice sunt estimate la aproximativ 42,3% din PIB, un nivel foarte apropiat de cel din 2025.
Această evoluție arată că dimensiunea statului în economie nu scade. Practic, raportul dintre sectorul public și economia privată rămâne aproape neschimbat.
Guvernul estimează că deficitul bugetar va scădea la aproximativ 6,2% din PIB. La prima vedere, această evoluție ar putea sugera o disciplină fiscală mai strictă.
În realitate, reducerea deficitului se bazează în principal pe alți factori:
- creșterea taxelor și impozitelor, care majorează veniturile statului
- inflația, care crește artificial încasările bugetare deoarece multe taxe sunt calculate ca procent din prețuri
- presiunea fiscală mai mare asupra mediului privat
Inflația are un efect direct asupra bugetului: pe măsură ce prețurile cresc, cresc automat și încasările din TVA, accize și alte taxe aplicate asupra consumului.
Astfel, chiar dacă economia reală nu crește în același ritm, veniturile statului pot crește semnificativ.
Aparatul bugetar nu se reduce
Una dintre promisiunile repetate în ultimii ani de guvernele României a fost reducerea aparatului de stat și eficientizarea cheltuielilor publice.
În proiectul de buget pentru 2026 nu se observă însă o scădere clară a cheltuielilor totale sau o diminuare semnificativă a rolului statului în economie.
Cheltuielile continuă să crească în termeni nominali, iar ponderea lor în PIB rămâne aproape constantă.
Consolidare fiscală sau ajustare pe umerii contribuabililor?
În aceste condiții, reducerea deficitului pare să fie obținută în principal prin creșterea veniturilor colectate, nu prin reducerea reală a cheltuielilor statului.
Pentru contribuabili și pentru mediul privat, acest lucru se traduce printr-o presiune fiscală mai mare, într-un context economic deja afectat de inflație și costuri ridicate.
În ciuda mesajelor oficiale despre austeritate și disciplină bugetară, cifrele din proiectul de buget indică faptul că statul nu cheltuie mai puțin.
Deficitul bugetar scade pe hârtie, dar acest lucru se întâmplă în principal pentru că veniturile statului cresc – prin taxe mai mari și prin efectul inflației.
Pentru contribuabili, realitatea este simplă: statul continuă să se extindă, iar nota de plată ajunge tot la populație și la mediul privat.
