Deficitul „redus”: adevărul din spatele unei victorii fabricate
Guvernul își revendică o mare victorie: reducerea deficitului bugetar. Pe hârtie, cifrele arată mai bine. În realitate, însă, această „performanță” vezi tot »
Trump își pierde răbdarea și dă Iranului un nou ultimatum: „48 de ore până când iadul se va abate asupra lor”
Președintele american Donald Trump a emis sâmbătă un nou ultimatum de 48 de ore pentru Iran și a avertizat că vezi tot »
DIICOT: Un bărbat care lucra la campania electorală a lui Nicușor Dan, implicat în falsificarea celebrelor poze ale președintelui cu Coldea și Ponta, publicate de Lasconi
Un bărbat care a lucrat la campania electorală a lui Nicușor Dan este implicat tocmai în falsificarea pozelor în care vezi tot »
Aroganța strategică și iluzia superiorității: cazul Iranului
Există o regulă simplă în geopolitică: marile puteri nu eșuează pentru că sunt slabe, ci pentru că își înțeleg greșit vezi tot »
Deficitul scade pe hârtie. În realitate, statul cheltuie mai mult, iar contribuabilii plătesc nota
Guvernul prezintă proiectul de buget pentru 2026 drept un pas important spre „consolidarea fiscală” și reducerea deficitului bugetar. Mesajul oficial vezi tot »
Mircea Geoană a participat la reuniunea Consiliul Nord-Atlantic
La reuniunea Consiliului Nord-Atlantic au participat şi Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, precum şi alţi membri ai conducerii NATO. În cadrul intervenţiei sale, Mircea Geoană a ridicat subiecte legate de importanţa marcării a 10 ani de la extinderea NATO în statele membre, dar şi la Bruxelles, de nevoia de a continua politica uşilor deschise în cadrul NATO şi reconfirmarea acesteia la Summitul NATO din Ţara Galilor din septembrie, dar şi de obligaţia atingerii pragului de 2% din PIB pentru Apărare convenit de către toate statele membre pentru următorii ani, lucru posibil în România, pe fondul creşterii economice de 3,5% înregistrată în 2013.
‘Europa, Statele Unite şi NATO trebuie să susţină energic în plan politic, economic şi strategic drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană, mai ales în contextul competiţiei geo-politice dintre Rusia şi Occident din Ucraina şi din spatiul ex-sovietic. Pentru că atunci când Europa şi America de Nord acţionează sincronizat, se poate asigura dreptul vital al Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei de a-şi alege destinul, sistemul de valori şi instituţiile pe care le îmbrăţişează’, a declarat Mircea Geoană.
‘Relaţia transatlantică rămâne cheia păcii, stabilităţii şi prosperităţii noastre. Acordul de Liber-Schimb transatlantic (TTIP) şi adaptarea NATO la realităţile post-Afganistan pot aduce o perioadă de renaştere a acestei relaţii. Demararea lucrărilor la scutul anti-rachetă de la Deveselu, tranzitul forţelor şi echipamentelor din Afganistan prin România vor face din ţara noastră unul dintre punctele-cheie ale intereselor aliate în Europa’, a adăugat senatorul român.
Mai mult, Mircea Geoană a mai subliniat faptul că ‘SUA, UE şi NATO vor trebui să asigure stabilitatea în întreg coridorul euro-asiatic în contextul post-Afganistan, al modificării raporturilor cu Federaţia Rusă şi al ofensivei chineze în aceste zone. O strategie comună asupra Noului Drum al Mătăsii ar asigura dezvoltare economică, investiţii şi comerţ între economiile spaţiului asiatic şi viitoarea piaţă liberă transatlantică. În acest context, România este o poartă naturală între Est şi Vest.’
Totodată, în cadrul reuniunii, a fost discutat şi subiectul alegerii viitorului Secretar General al NATO, proces ce intră în faza de prezentare de candidaturi din partea statelor membre. ‘Noii aliaţi, la 10 ani de la aderare, au sanşa de a demonstra că pot ocupa funcţii de mare decizie la nivel internaţional, în NATO şi UE în 2014 sau ONU în 2015′, a declarat Mircea Geoană cu referire la acest subiect.
Mircea Geoană a avut şi o serie de întrevederi la nivelul Comisiei Europene cu Androulla Vassiliou, Comisar European pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret, cu Dacian Cioloş, Comisarul european pentru Agricultură, şi cu Pierre Vimont, Secretarul General al Serviciului Extern al Uniunii Europene. ‘Situaţia din Ucraina este extrem de îngrijorătoare pentru întreaga regiune. Faptul că astăzi conflictul a escaladat atât de mult, ajungându-se la discuţii despre o posibilă intervenţie a armatei, solicită o reacţie energică din partea UE pentru restabilirea păcii în Kiev’, a declarat senatorul român în cadrul discuţiei cu Vimont.
În întrevederea cu Comisarul Vassiliou, Mircea Geoană a subliniat importanţa ca mediul economic, sistemul de educaţie, în general, cât şi administraţia centrală şi locală să conlucreze pentru o resursă umană educată pentru profesiile viitorului.
Mai mult, în cadrul discuţiei cu Dacian Cioloş, Mircea Geoană a insistat asupra faptului că instituţiile româneşti şi cele europene trebuie să lucreze împreună pentru ca fondurile europene destinate proiectelor agricole în bugetul UE pentru 2014-2020 să fie un real sprijin pentru agricultorii români, mai ales în contextul liberalizării pieţei terenurilor agricole pentru cetăţenii străini în România.
La Parlamentul European, în cadrul întâlnirilor avute cu oficialii europeni, Mircea Geoană a ridicat subiectul aderării României la Schengen, insistând asupra faptului că, în 2014, România poate adera măcar la nivel de spaţiu aerian, dar şi problema vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova şi importanţa semnării Acordului de Asociere în august, în timpul preşedinţiei italiene. Senatorul român a avut întrevederi cu Carlos Coelho (PPE) – raportor în cadrul Parlamentului European pe problematica Schengen, cu Vital Moreira (S&D) – preşedintele Comisiei pentru Comerţ Internaţional, cu Elmar Brok (PPE) – preşedintele Comisiei pentru politică externă din PE şi cu Hannes Swoboda (S&D).
În cadrul discuţiei cu Elmar Brok, Mircea Geoană a atras atenţia asupra nevoii de a proteja proiectul european de tentaţiile populiste şi de logica electorală şi de a găsi o nouă energie pentru ca acest proiect european să meargă mai departe.
Cu Hannes Swoboda, parlamentarul român a discutat despre faptul că PSD va aduce în PE cea de-a patra delegaţie ca dimensiune. Astfel, ambiţia legitimă a României este de a ocupa poziţii de decizie şi influenţă la nivelul viitorului comisar, în Parlamentul European, în grupul politic al social-democraţilor europeni, dar şi al prezenţei româneşti la nivel de profesionişti în cadrul serviciilor Comisiei, Consiliului şi Parlamentului European.
